Ioan Dan (n. 30 iunie 1922, Deva - d. 31 octombrie 2003, Los Angeles) a fost un romancier și memorialist. Urmează Școala Normală la Sighet și Focșani (1934-1940).
Își continuă studiile la Liceul nr. 39 din București, luându-și bacalaureatul în anul 1968. A fost, pe rând, vânzător de ziare în București, muncitor la o carieră de nisip, chelar la lăptăria "Cocea" de pe calea Văcărești, muncitor într-o orezărie din Transilvania, scriitor amator, tehnician tipograf, șef de serviciu într-o cooperativă de artizanat și, în final, scriitor bine lansat cu romane aventuriere de capă și spadă, gustate de tineret pentru stilul lor umoristic, captivant. Cele mai importante scrieri sunt evocări istorice, axate pe figurile lui Mircea cel Bătrân și Mihai Viteazul, dar și pe cele ale unor eroi anonimi exemplari, adevărate modele de curaj și înțelepciune. Autorul devine membru al Uniunii Scriitorilor în 1978.
În anul 1984 emigrează în Germania, apoi, în 1986, în Statele Unite, stabilindu-se lângă Los Angeles, în California.
Dincolo de divertisment şi (auto)ironia bine dozată (bunăoară, un anume... Ioan Dan e menţionat la un moment dat în carte drept fiu al fratelui domnului Mircea, "născut dintr-o dragoste tăinuită"), romanele au şi un anume farmec exotic, când e vorba de eroi ce ştiu a mânui la fel de bine şi arma şi pana, şi degajă un fior adolescentin deloc desuet.
Scrieri
Locatarii din Strada Fecioarei, București, 1970
Curierul secret, Editura Eminescu, București, 1974
Cavalerii, Editura Eminescu, București, 1975
Taina cavalerilor, Editura Eminescu, București, 1976
Cavalerii ordinului Basarab, București, 1977; ed. 2, I-II, München, 1985-1987; reeditat în ediția a V-a de Editura Lucman, București, 2004. Tradus în limba rusă de Petre Stati și apărut la Moscova în 1978
Stăpânii golfului, editura Eminescu, București, 1981
Cavalerii râsului (în colaborare), Editura
Ion Dumitru, München, 1987
Milionarii (schițe și povestiri), Editura Publistar, București, 2000
Jurnal de exil, Editura Publistar, București, 2000