n. 9 nov. 1930, corn. Josenii Bargaului, jud. Bistrita-Nasaud.
Poet
Parintii: Iacob si Floarea (n. Chibulcutean), agricultori.
Studii liceale la Nasaud, Bistrita si Cluj (1942-1949).
Absolvent al Facultatii de Filologie a Univ. din Cluj (1953).
Redactor la rev. Almanahul literar, inca din primul an de studentie. Din 1954, redactor-sef adjunct al rev. (care isi schimba numele in Steaua), condusa de A. E. Baconsky. Redactor-sef al aceluiasi periodic (din 1959). A debutat cu versuri in suplimentul literar al ziarului Lupta
Ardealului (1949). Colab. la majoritatea rev. literare din tara. Mai putin semnificativ, voi. de debut, Mesteacanul (1953), este urmat de Focurile sacre (1956), din care se retin indeosebi cateva pasteluri si cantece discret-sentimentale. Unde apele vorbesc cu pamantul (1961), Jocul de-a stelele (1963), Pe inaltele reliefuri (1967) sunt cartile unui poet cu profil definit, atras deopotriva de evocarea spatiului ancestral si a evenimentului citadin, intr-o tehnica a "notatiei" uzand rar de metafora si doar pentru obtinerea unor efecte de plasticizare, in ordinea decorativului estetizant. De la Turn cu ceas (1971), la Septentrion (1980), Miscarea de revolutie (1985) si Zodiac (1991), lirica lui RAU denota accentuarea caracterului livresc atat la nivelul temelor ("poezia poeziei") cat si la acela al stilului (constructie savanta a frazei, pretiozitate, ton de ceremonial solemn). RAU este si autorul unor eseuri dedicate mai ales poeziei, romanesti si straine (Elogii, 1968; Trei poeti. Perse, Machado, Kavafis, 1972; Efigii, 1989; In povesti cu
Ion Creanga" class="navg">Ion Creanga, 1994;
Andrei Muresanu in rasaririle magicului, 1996), precum si al unor schite si nuvele (Oameni de aer, 1983) si insemnari de calatorie (La marginea desertului Gobi, 1960; in inima lui Yamato, 1973; Grecia, calatorie incompleta, 1978). Trad. din Machado (1964), Seferis (1965), St. John Perse (1969), Kavafi (1971), Blok (1972). Premiul Acad. (1969); Premiul Uniunii Scriitorilor pentru trad. (1971).
Judecata dupa cele doua poeme tiparite abia in volumul antologic din 1967 (Poezii), ca si dupa unele texte din anii imediat urmatori, recuperate in Zeii asediati (1972), poezia de inceput a lui RAU a putut fi situata sub semnul viziunii hieratico-mitice a lui Blaga si al pastelului cu tematica agresta al lui
Adrian Maniu. Reveria alimentata de rememorari ale unor momente biografice, ipostaza de peregrin in spatiul national impregnat de istorie, confesiunea melancolica a unor stari sufletesti difuze, sugerate printr-un peisaj sau prin intermediul unor "instantanee" cotidiene, o anume gravitate a tonului si stilizarea ceremonioasa a gesticulatiei s-au impus treptat in creatia poetului, evidentiindu-i solidaritatea cu gruparea de la Steaua. Concesiile facute "obsesiilor operante" ale deceniului al saselea in primele cicluri (Mesteacanul si, partial, Focurile sacre) sunt astfel depasite, in efortul, important pentru evolutia poeziei, de "recuperare a lirismului". Fata de ritualitatea hieratica a liricii lui A.E. Baconsky, de celalalt ceremonial, al "biografiei sentimentale" a lui A. Gurghianu ori in raport cu elogiul evenimentelor si lucrurilor umile, cotidiene specific poeziei lui
V. Felea, accentul cade la RAU pe insusi actul constructiei poeziei. Cu vremea, poetul e tot mai atent la "potrivirea" cuvintelor, la efectele topicii, la caligrafierea imaginii pana la realizarea figurii emblematicii. Vecinatatea elementului livresc, "artificial", cu notatia impresiei fruste, directe, asezarea metaforei celei mai insolite intr-un context prozaic genereaza o tensiune specifica. In acest sens s-a putut vorbi, cu egala indreptatire, despre "spatiul unei decoratii de natura baroca" (Gh.
Grigurcu) si despre un soi de regizata simplitate a versului eliberat de metafora ornata. Absenta sau rarefierea metaforei este compensata, in primele volume, de organizarea "retorica" a poemului: lirismul rezulta din inscenare, din congruenta sau contrastele studiate realizate in notatia "impresiilor" creatoare de atmosfera din modulatia vocii si modelarea gesticii. Observatia e valabila pentru suita de peisaje danubiene din volumul Unde apele vorbesc cu pamantul (1961), dar si pentru Jocul de-a stelele (1963) si Pe inaltele reliefuri (1967), care prelungesc starea de reverie, dandu-i o coloratura mai apasat elegiaca, in versuri evocatoare de spatii ample, intr-un ritm de lenta procesiune. Drumul tatalui in Campia Ardealului, "fructele padurilor" copilariei reinviind in somnul visatorului nostalgic, progresiva stingere a chipurilor in privirea bunicului care orbeste, amintirea "vechilor dansuri" si a "firavelor fete" constituie obiectul acestor calme visari ale "celui pierdut printre carti", ce-si cauta blagian "portretul in arborii cu coaja crapata". Motivul calatoriei in spatiu si timp, foarte productiv in versurile poetilor de la Steaua, contribuie astfel si in versurile lui RAU la coagularea unui fel de conventie a reveriei, cultivata constient. Ea isi gaseste maxima expresivitate in volumul Turn cu ceas (1971), in care o pondere noua primeste si "poezia poeziei". in ipostaza de "sti-huitor, om castigandu-si traiul din cuvinte", subiectul liric se defineste prin excelenta in functie de lumea cartilor: poetul propune adesea spectacolul propriei geneze, al modului cum "imaginea izvoraste din mor-feme si din consoane". Limbajul devine mai pretios, imaginea e caligrafiata cu grija de estet indragostit de artificiu, neevitandu-se nici poza meditativa, inclusa in acelasi tipar decorativ. Micropoeme (1973), si mai ales Septentrion (1980) intretin aceasta atitudine "estetizanta", distanta usor ironica marcand constiinta conventiei. Miscarea de revolutie (1985) marcheaza, in acest sens, un moment de convergenta a tuturor afluentilor poeziei lui R.. Tematic, cartea reuneste deopotriva mai vechi obsesii si reverii modelate din spatiul transilvan, cu un puternic sentiment al istoriei (se evoca momente sau figuri emblematice ale trecutului, de la lumea dacilor pana la Doja, Horia,
Avram Iancu, jertfele ultimului razboi mondial), cu elegiace intoarceri spre pamantul natal si oamenii lui (variante, iarasi, ale unor teme caracteristice liricii ardelene), "peisaje" si "stampe", tablouri de o plastica stilizata ori fulguratii impresioniste concentrate adesea in structuri de haiku. Actul scrisului se conjuga mereu cu cel existential ("Sa scriu si sa fiu", "Ma adancesc toata seara in toate scrisurile"), adevarata trezire a sensibilitatii are loc o data cu recoagularea in semne lizibile a datului vital brut, realitatea externa pare uneori doar "vizitata", in perspectiva scrierii poemului, peisajul poate lua, caligramatic, infatisarea textului; nu lipseste nici exercitiul ludic, de poeta artifex ce-si asuma constient conditia, gustand placerea dexteritatii artizanale, dar si melancolia unei anumite frustrari si precaritati. Sunt caracteristici valabile, in esenta, si pentru versurile din Ritualuri (1987) si Zodiac (1991), ce definesc, impreuna cu toata opera, pe "unul dintre poetii de azi prin care neotraditionalismul devine o forma de modernism" (
D. Micu). Nu mai putin reprezentative pentru creatia lui RAU fusesera poemele din Cuvinte deasupra vamii (1976), alcatuind un fel de jurnal de calatorie pe diverse meridiane, opera a unui "confesiv paradoxal" (
N. Manolescu), care-si cenzureaza emotia si asociaza impresiei directe referinta culturala, realizand o "deviere prin literatura, prin metafora livresca, a simtirii". Ca altadata
Ion Pillat, poetul transcrie, in stilul sau caracteristic intelectualist si estet, emotiile intalnirilor cu aceste peisaje si culturi, incercand sa le surprinda culoarea specifica.
OPERA
Mesteacanul, Bucuresti, 1953; Focurile sacre, Bucuresti, 1956; La marginea desertului Gobi, Bucuresti, 1960 (ed.II, 1970); Unde apele vorbesc cu pamantul, Bucuresti, 1961; Jocul de-a stelele, Bucuresti, 1963; Stampe, Bucuresti, 1964; Pe inaltele reliefuri, Bucuresti, 1967; foezii, Bucuresti, 1967; Elogii, Bucuresti, 1968; Turn cu ceas, Cluj, 1971; Trei poeti. Perse, Machado, Kavqfis, Cluj, 1972; False proze, Bucuresti, 1972; Zeii asediati, Bucuresti, 1972; In inima lui Yamato. 9 priviri lirice asupra Japoniei, Bucuresti, 1973; Micropoeme si alte poezii. Cluj, 1973; Cuvinte deasupra vamii, Bucuresti, 1976; intalniri cu scriitori, Bucuresti, 1976; Grecia - calatorie incompleta, Bucuresti, 1978; Qmid de zapada. Bucuresti, 1978; Flori din cuvinte. Bucuresti, 1980; Septentrion, Bucuresti, 1980; Versuri, cuvant inainte de M. lorgulescu, Bucuresti, 1982; Oameni de aer, schite si nuvele, Bucuresti, 1983; Miscarea de revolutie, Cluj-Napoca, 1985; Ritualuri, Bucuresti, 1987; Efigii, art. si studii literare, Bucuresti, 1989; Zodiac, Bucuresti, 1991; in povesti cu Ion Creanga, Bucuresti, 1994; Septentrion, pref. de D. Micu, Bucuresti, 1994;/Lndrei Muresanu in rasaririle magicului, 1996; Gutui japonez, versuri, Iasi, 1996. Traduceri: A. Machado, Poezii si poeme, Bucuresti, 1964; G. Seferis, Poezii, Bucuresti, 1965; St. J. Perse, Poeme, Bucuresti, 1969; C. P. Kavafis, Poezii, Bucuresti, 1971; A. Blok, 12, Cluj, 1972; T.M. Moriglioni-Dragan, Amoeba ori stea. Bucuresti, 1977. REFERINTE CRITICE: V. Felea, Dialoguri despre poezie, 1965; idem, Poezie si critica, 1971; A. Martin, in
Luceafarul, nr. 30,1967; Gh. Grigurcu, in Familia, nr. 11, 1967;
V. Cristea, in Gazeta literara, nr. 45, 1967; Gh. Dragan, in lasul literar, nr. 3, 1968;
N. Balota, in
Luceafarul, nr. 52, 1971;
I. Pop, in Romania literara, nr. 48, 1971; M. Tomus, in Steaua, nr. 6, 1971;
Dana Dumitriu, in Romania literara, nr. 52, 1972; idem, in Romania literara, nr. 1, 1976; M. lorgulescu, in Arges, nr. 8, 1972;
I. Vlad, in Tribuna, nr. 21, 1972; M. Ivanes-cu, in Transilvania, nr. 3, 1972; Gh. Grigurcu, Teritoriu liric, 1972; idem, Poeti romani de azi, 1979; P. Poanta, Modalitati; idem, Radiografii, 1980; M. Petroveanu, Traiectorii lirice, 1974; Al. Piru, Poezia;
L. Petrescu, in Steaua, nr. 2, 1976; N. Manolescu, in Romania literara, nr. 22, 1977; idem, in Contemporanul, nr. 24, 1978; D. Micu, in Contemporanul, nr. 19, 1977; C. Livescu, in Ateneu, nr. 1, 1979; V. Felea, in Tribuna, nr. 34, 1980; N. Manolescu, in Romania literara, nr. 34, 1980; Gh. Gri-gurcu, in Viata Rommaneasca, nr. 1, 1981; R.G. Teposu, in Romania literara, nr. 47, 12, 1981;
E. Simion, in Romania literara, 47, 1982; L. Alexiu, in Orizont, nr.27, 1983; V. Fanache, in Steaua, nr. 3, 1983; Gh. Grigurcu, in Viata Romaneasca, nr. 9, 1983; P. Poanta, Radiografii, II, 1983; I. Pop, Lecturi fragmentare, 1983; Gh. Grigurcu, in Romania literara, nr.49, 1985; I. Pop, in Steaua, nr.12, 1985; Sultana Craia, Orizontul rustic in literatura romana, 1985; E. Manu, in Spatiu etern, 1985;
V. Tascu, Poezia poeziei de azi, 1985; D. Micu, Limbaje moderne in poezia romaneasca de azi, 1986; Gh. Grigurcu, Existenta poeziei, 1986; Maria-Ana Tupan, Scenarii si limbaje poetice, 1989; V. Fanache, Varstele poeziei, 1990;
N. Steinhardt, Monologul polifonic, 1991; V. Felea, in Steaua, nr. 4, 1992; N. Caranica, in Viata Romaneasca, nr. 10, 1995;
Roxana Sorescu, in
Luceafarul, nr. 18 bis, 1995; D. Micu, Scurta istorie a literaturii romane, II, 1995; I. Pop, Pagini transparente, 1997; Gh. Grigurcu, in Romania literara, nr. 1, 1998.